Privește:  / Protectia mediului / Descoperirea şi recunoaşterea formelor specifice de poluare a apei, solului şi aerului

Descoperirea şi recunoaşterea formelor specifice de poluare a apei, solului şi aerului

gunoi-pe-apa

Dezvoltarea economică şi economia centrată pe profit pun în planul doi interesele protecţiei mediului. Încercăm să scoatem la lumină gravitatea poluării mediului. Tot ce acţionăm împotriva naturii va avea efect şi asupra noastră, deoarece şi omul este o fiinţă naturală.

Efectele poluării mediului:

Efecte universale

Poluarea aerului

Schimbare climei la scară globală

Poluarea apei

Transformarea biodiversităţii

Poluarea solului

Poluare prin lumină

Poluarea prin radiaţii

Încercări de găsire a soluţiilor

Colectarea selectivă a deşeurilor

Economie

Folosirea surselor energetice noi

Fuziune nucleară

Poluarea se poate clasifica după natura sursei poluării, a materiilor poluante, a terenului poluat.

După natura sursei poluării poluarea poate fi natural şi artificial.

După natura materiilor poluante distingem poluări chimice, fizice şi biologice.

După natura terenului poluat putem aminti poluarea aerului, solului şi apei.

Aerul este poluat de către particule plutitoare, mici granule: praful unor metale, ciment, polen, diferite spori, praf, etc. De obicei aceştia sunt iritanţi, provocatori de alergie, toxice.

Gazele poluante principale sunt: sulf, azot, oxizi ale cărbunelui şi amoniu. Sulful şi oxizii de azot (care se formează prin arderea petrolului şi a cărbunelui) împreună cu aburul atmosferic generează acid silfic şi acid azotic, ceea ce înăcresc apa din ploaie, din care rezultă ploile acide.

Unele metale sunt toxice (plumb, mercur, zinc, mangan, cobalt, etc.). Plumbul provine mai ales din motoarele autovehiculelor. Unul dintre componentele lui, tetraetil de plumb, este adăugat benzinei, ca şi reglator de detonare.

Din dioxidul de azon şi sulf, din plumb şi din alte metale, din combustibili lichizi arse imperfect, datorită impactului razelor solare se formează un produs toxic, smogul.

Poluarea chimică a solului se face mai ales prin pesticide şi fertilizatori chimice ce conţin azon şi fosfor.

Activităţi rezultate din creşterea poluării solului:

Închiderea locurilor de colectare a deşeurilor

Creşterea eroziunii solului prin tăierea copacilor

Folosirea neraţională a fertilizatorilor chimice, a insecticidelor, a altor substanţe ce cresc fertilitatea solului.

Timpul în care deşeurile se descompun:

Frânghie: 3-14 luni

Hârtie: 2-5 luni

Îmbrăcăminte din bumbac: 1-5 ani (celuloza îngropată în sol umed nu se putrezeşte ani de zile.)

Cutie de lapte: 5 ani

Pungă de plastic: 10-100 de ani

Scutece: 50-100 de ani

Cutie de conservă: 50-100 de ani

Inelul plastic al dozei de bere: 450 de ani

Sticlă verde: 1 milion de ani

Flacon din plastic: niciodată

Poluarea apelor are mai multe surse: ploile acide, pesticidele şi fertilizatorii chimici aduse de ploi din plante şi sol, petrolul, apele reziduale provenite din facilităţi de creşterea animalelor şi industriale, apele reziduale din gospodării, etc.

Poluarea fizică este reprezentată de poluarea prin căldură, zgomot, substanţe radioactive.

Poluarea termică a râurilor şi a lacurilor se datorează apei calde provenite din centrele termice şi atomice.

Poluarea prin zgomot este consecinţa industrializării, urbanizării şi creşterii circulaţiei.

Sursele poluării cu izotopi radioactivi sunt exploziile nucleare, deşeurile radioactive, accidentele produse în centrele nucleare.

Poluarea biologică se datorează vieţuitoarelor cauzatoare de boli: bacterii, ciuperci, organisme unicelulare, viermi.