Rezervatia Naturala Cazanele Mari si Cazanale Mici

REZERVATIA NATURALA CAZANELE MARI SI CAZANELE MICI – este de tip mixt, avand o suprafata totala de 215 ha si este amplasata pe teritoriul localitatii Dubova, intre Valea Ogradena si Ogasul Turcului.In aceasta zona Dunarea strabate cea mai ingusta si mai grandioasa zona a Defileului Dunarii, Cazanele Dunarii.

Prin Cazanele Dunarii se intelege portiunea de defileu cuprinsa intre gurile de varsare a raurilor Plavisevita si Ogradena, fiind formate din doua portiuni distincte: Cazanele Mari si Cazanele Mici, despartite intre ele printr-un golf semicircular, bazinetul Dubova.

Intre Plavisevita si bazinetul Dubova se intind pe o lungime de 3,8 km Cazanele Mari, formate din masivul calcaros Ciucaru Mare ( 318 m ), ai carui pereti abrupti marginesc latura stanga a fluviului si Stirbatul Mare ( Veliki Strbac – 768 m ), pe malul sarbesc.

Intre bazinetul Dubovei si Ogradena se afla Cazanele Mici, cu o lungime de 3,6 km. Ele sunt alcatuite din Ciucaru Mic ( 313 m ) si Stirbatul Mic (Mali Strbac – 626 m) pe teritoriul Serbiei.

Flora din zona Cazanelor contine multe elemente submediteraneene in amestec cu cele central-europene. La baza peretelui abrupt se intalnesc arborete de fag, carpinita, mojdrean, jugastrul Cazanelor sau artar trilobat, alun turcesc. In zonele cele mai insorite creste cerul, alaturi de stejarul pufos, gorunul, liliacul salbatic. In zonele umbrite, la numai 120 m altitudine, se dezvolta tisa ( taxus baccata ), relict tertiar si monument al naturii.

Alte plante ocrotite in cadrul rezervatiei mai sunt : laleaua Cazanelor ( tulipa hungarica ), stanjenelul de stanca, clopoteii Cazanelor, sipica de rapa, sapunarita rosie, cornutul, colilia, etc.

Reprezentative ptr. arealul rezervatiei sunt reptilele testoasa lui Hermann ( Testudo hermanni ), vipera cu corn ( Vipera ammodytes ), gusterul ( Lacerta viridis ), iar in pesteri, liliecii.

Relieful carstic este bine reprezentat in zona Cazanelor, atat prin formele exocarstice ( lapiezuri, doline, uvale ), cat si endocarstice ( pesteri, avene ).